În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

SECȚIUNEA 1 Obiectivul și domeniul de aplicare

Art. 1. -

Prezenta hotărâre stabilește cerințele minime pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la câmpuri electromagnetice la locul de muncă.

Art. 2. -

(1) Prezenta hotărâre reglementează toate efectele biofizice directe și efectele indirecte cunoscute cauzate de câmpurile electromagnetice.

(2) Valorile-limită de expunere (ELV) stabilite prin prezenta hotărâre reglementează exclusiv legăturile dovedite științific între efectele biofizice directe pe termen scurt și expunerea la câmpurile electromagnetice.

(3) Prezenta hotărâre nu vizează efectele pe termen lung ale expunerii la câmpurile electromagnetice.

(4) Prezenta hotărâre nu vizează riscurile care decurg din contactul direct cu conductoare aflate sub tensiune.

Art. 3. -

Prevederile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și ale prezentei hotărâri se aplică întregului domeniu prevăzut la art. 1.

Art. 4. -

Pentru aplicarea prezentei hotărâri, expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a) câmpuri electromagnetice - câmpurile electrice statice, câmpurile magnetice statice și câmpurile electrice, magnetice și electromagnetice care variază în timp cu frecvențe ajungând până la 300 GHz;

b) efecte biofizice directe - efectele asupra corpului uman cauzate în mod direct de prezența acestuia într-un câmp electromagnetic, inclusiv:

(i) efecte termice, precum încălzirea țesuturilor prin absorbția de energie provenită de la câmpurile electromagnetice în țesuturi;

(ii) efecte nontermice, precum stimularea mușchilor, a nervilor sau a organelor senzoriale. Aceste efecte pot avea consecințe dăunătoare asupra sănătății mintale și fizice a lucrătorilor expuși. În plus, stimularea organelor senzoriale poate duce la simptome tranzitorii, precum vertij sau fosfene. Aceste efecte pot crea o perturbare temporară sau pot afecta funcția cognitivă sau alte funcții cerebrale sau musculare și astfel pot afecta capacitatea unui lucrător de a-și desfășura activitatea în condiții de securitate (adică riscuri la adresa securității); precum și

(iii) curenți induși în membre;

c) efecte indirecte - efectele cauzate de prezența unui obiect într-un câmp electromagnetic, care pot determina un risc pentru sănătate sau securitate, cum ar fi:

(i) interferența cu echipamente și dispozitive medicale electronice, inclusiv stimulatoare cardiace și alte dispozitive medicale implantate sau purtate pe corp;

(ii) riscul de proiectare de obiecte feromagnetice în câmpuri magnetice statice;

(iii) inițierea dispozitivelor electroexplozive (detonatoare);

(iv) incendii și explozii rezultate din aprinderea materialelor inflamabile din cauza scânteilor produse de câmpurile induse, de curenții de contact sau de descărcările cu scânteie; precum și

(v) curenți de contact;

d) valori-limită de expunere (ELV) - valorile stabilite pe baza considerațiilor biofizice și biologice, în special pe baza efectelor directe pe termen scurt și acute dovedite științific, adică efectele termice și stimularea electrică a țesuturilor;

e) valori-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății - valorile-limită de expunere ELV peste care lucrătorii ar putea suferi de unele efecte nocive asupra sănătății, precum încălzire termică sau stimulare a țesuturilor nervoase sau musculare;

f) valori-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale - valorile-limită de expunere ELV peste care lucrătorii ar putea suferi unele percepții senzoriale perturbatorii tranzitorii și unele modificări minore tranzitorii ale funcțiilor cerebrale;

g) niveluri de declanșare a acțiunii (AL) - nivelurile operaționale stabilite în scopul simplificării procesului de dovedire a respectării valorii-limită de expunere ELV relevante sau, după caz, pentru a lua măsurile relevante de protecție sau de prevenire specificate de prezenta hotărâre;

h) servicii sau persoane competente - persoanele fizice sau juridice care dețin competența, experiența și instrumentele necesare pentru a furniza servicii de evaluare, măsurare și/sau calcule privind expunerea la câmpuri electromagnetice, luând în considerare criteriile prevăzute în volumul I secțiunea 3 pct. 8 subpct. 8.4 din Ghidul facultativ de bune practici pentru punerea în aplicare a Directivei 2013/35/UE privind câmpurile electromagnetice prevăzut la art. 13.

Art. 5. -

Terminologia referitoare la nivelurile de declanșare a acțiunii AL utilizată în anexa nr. 2 este următoarea:

a) pentru câmpurile electrice, "nivelurile joase de declanșare a acțiunii - AL joase" și "nivelurile înalte de declanșare a acțiunii - AL înalte" reprezintă niveluri de la care se aplică măsurile specifice de protecție sau de prevenire specificate de prezenta hotărâre; și

b) pentru câmpurile magnetice, "nivelurile joase de declanșare a acțiunii - AL joase" reprezintă niveluri care se referă la valori-limită de expunere ELV pentru efectele senzoriale, iar "nivelurile înalte de declanșare a acțiunii - AL înalte" la valori-limită de expunere ELV pentru efectele asupra sănătății.

SECȚIUNEA a 2-a Valorile-limită de expunere și nivelurile de declanșare a acțiunii

Art. 6. -

Mărimile fizice referitoare la expunerea la câmpuri electromagnetice sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 7. -

Valorile-limită de expunere pentru efecte asupra sănătății, valorile-limită de expunere pentru efecte senzoriale și nivelurile de declanșare a acțiunii AL sunt prevăzute în anexele nr. 2 și 3.

Art. 8. -

(1) Angajatorii trebuie să se asigure că expunerea lucrătorilor la câmpuri electromagnetice este limitată la valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății și la valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale prevăzute în anexa nr. 2, pentru efectele nontermice, și în anexa nr. 3, pentru efectele termice.

(2) Respectarea valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății și a valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale trebuie demonstrată prin utilizarea procedurilor relevante de evaluare a expunerii menționate la art. 10-18.

(3) În cazul în care expunerea lucrătorilor la câmpuri electromagnetice depășește valorile-limită de expunere ELV, angajatorul acționează imediat potrivit prevederilor art. 27.

Art. 9. -

(1) În situația în care se dovedește că nivelurile de declanșare a acțiunii AL relevante prevăzute în anexele nr. 2 și 3 nu sunt depășite, se consideră că angajatorul respectă valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății și valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale.

(2) În cazul în care expunerea depășește nivelurile de declanșare a acțiunii AL, angajatorul ia măsuri potrivit prevederilor art. 21, cu excepția cazurilor în care evaluarea efectuată potrivit prevederilor art. 10-14 dovedește că valorile- limită de expunere ELV relevante nu sunt depășite și că pot fi excluse riscurile la adresa securității.

(3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) și (2), expunerea poate depăși:

a) nivelurile de declanșare a acțiunii AL joase pentru câmpurile electrice (anexa nr. 2, tabelul B1), atunci când acest lucru este justificat de practica sau de procesul utilizat, cu condiția ca fie valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A3) să nu fie depășite; fie

(i) valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății (anexa nr. 2, tabelul A2) să nu fie depășite;

(ii) descărcările excesive cu scânteie și curenții de contact (anexa nr. 2, tabelul B3) să fie preveniți prin măsuri specifice de protecție, așa cum prevede art. 25; precum și

(iii) lucrătorii să fie informați cu privire la situațiile menționate la art. 30 lit. f);

b) nivelurile de declanșare a acțiunii AL joase pentru câmpurile magnetice (anexa nr. 2, tabelul B2), atunci când acest lucru este justificat de practică sau de procesul utilizat, inclusiv în zona capului și a trunchiului, în timpul perioadei de lucru, cu condiția ca fie valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A3) să nu fie depășite; fie

(i) valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale să fie depășite numai temporar;

(ii) valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății (anexa nr. 2, tabelul A2) să nu fie depășite;

(iii) să fie întreprinse acțiuni potrivit prevederilor art. 29, atunci când apar simptome tranzitorii, potrivit prevederilor art. 29 lit. a); precum și

(iv) lucrătorii să fie informați cu privire la situațiile menționate la art. 30 lit. f).

(4) Fără a aduce atingere art. 8 și art. 9 alin. (1) - (3), expunerea poate depăși:

a) valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A1) în timpul perioadei de lucru, atunci când acest lucru este justificat de practica adoptată sau de procesul respectiv, cu condiția ca:

(i) depășirea să fie numai temporară;

(ii) valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății (anexa nr. 2, tabelul A1) să nu fie depășite;

(iii) să fie luate măsuri specifice de protecție potrivit prevederilor art. 26;

(iv) să fie întreprinse acțiuni potrivit prevederilor art. 29, atunci când apar simptome tranzitorii potrivit prevederilor art. 29 lit. b); precum și

(v) lucrătorii să fie informați cu privire la situațiile menționate la art. 30 lit. f);

b) valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A3 și anexa nr. 3, tabelul A2) în timpul perioadei de lucru, atunci când acest lucru este justificat de practica adoptată sau de procesul respectiv, cu condiția ca:

(i) depășirea să fie numai temporară;

(ii) valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății (anexa nr. 2, tabelul A2 și anexa nr. 3, tabelele A1 și A3) să nu fie depășite;

(iii) să fie întreprinse acțiuni potrivit prevederilor art. 29, atunci când apar simptome tranzitorii potrivit prevederilor art. 29 lit. a); precum și

(iv) lucrătorii să fie informați cu privire la situațiile menționate la art. 30 lit. f).

CAPITOLUL II Obligațiile angajatorului

SECȚIUNEA 1 Determinarea expunerii și evaluarea riscurilor

Art. 10. -

În îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 7 alin. (4) și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, angajatorul trebuie să evalueze toate riscurile pentru lucrători generate de câmpurile electromagnetice la locul de muncă și, dacă este necesar, să măsoare și/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuși lucrătorii.

Art. 11. -

Fără a aduce atingere art. 16 și 17 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și art. 30 din prezenta hotărâre, respectiva evaluare poate fi făcută publică la cerere, în conformitate cu legislația națională relevantă.

Art. 12. -

(1) În cazul prelucrării datelor cu caracter personal ale lucrătorilor în cadrul evaluării prevăzute la art. 10, orice publicare a acestor date trebuie să se facă potrivit prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului avocatului poporului nr. 75/2002 privind stabilirea unor măsuri și proceduri specifice care să asigure un nivel satisfăcător de protecție a drepturilor persoanelor ale căror date cu caracter personal fac obiectul prelucrărilor.

(2) Cu excepția cazului în care un interes public superior justifică publicarea evaluării în cauză, autoritățile publice care dețin o copie a evaluării pot refuza o cerere de acces la aceasta sau o cerere de a o pune la dispoziția publicului, în cazul în care o astfel de divulgare ar submina protecția intereselor comerciale ale angajatorului, inclusiv a celor aferente drepturilor de proprietate intelectuală.

(3) Angajatorii pot refuza să divulge sau să facă publică evaluarea în cauză în aceleași condiții, în conformitate cu legislația națională relevantă.

Art. 13. -

În scopul evaluării prevăzute la art. 10-12, angajatorul identifică și evaluează câmpurile electromagnetice de la locul de muncă, ținând seama de Ghidul facultativ de bune practici pentru punerea în aplicare a Directivei 2013/35/UE privind câmpurile electromagnetice, publicat pe site-ul Comisiei Europene, și de alte standarde sau recomandări relevante furnizate la nivel național, inclusiv de bazele de date referitoare la expunere.

Art. 14. -

(1) Fără a aduce atingere obligațiilor care revin angajatorului în temeiul art. 10, acesta este, de asemenea, îndreptățit, după caz, să țină seama de nivelurile de emisie și de alte date corespunzătoare în materie de securitate furnizate de către producătorul sau de către distribuitorul echipamentului, în conformitate cu legislația națională relevantă, inclusiv o evaluare a riscurilor, dacă condițiile de expunere se aplică locului de muncă sau instalației.

(2) În cazul în care respectarea valorilor-limită de expunere ELV nu se poate determina cu certitudine pe baza unor informații ușor accesibile, evaluarea expunerii este efectuată pe baza măsurătorilor sau a calculelor. În acest caz, evaluarea ține seama de incertitudinile legate de măsurători sau calcule, cum ar fi erorile numerice, modelarea sursei, geometria manechinului și proprietățile electrice ale țesuturilor și materialelor, stabilite în conformitate cu bunele practici de cercetare-dezvoltare relevante.

Art. 15. -

(1) Evaluarea, măsurarea și/sau calculele prevăzute la art. 10-14 trebuie să fie programate și efectuate de către servicii sau persoane competente, la intervale adecvate, luând în considerare art. 13 și, în special, prevederile art. 8, 9 și 18 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

(2) Datele obținute din evaluarea, măsurarea sau calcularea nivelului de expunere se păstrează într-o formă care să permită trasabilitatea și consultarea la o dată ulterioară, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Art. 16. -

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, la evaluarea riscurilor angajatorul trebuie să acorde o atenție deosebită următoarelor elemente:

a) valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății, valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale și nivelurilor de declanșare a acțiunii AL menționate la art. 7 și în anexele nr. 2 și 3 la prezenta hotărâre;

b) frecvenței, nivelului, duratei și tipului de expunere, inclusiv distribuției în corpul lucrătorilor și în spațiul de lucru;

c) oricăror efecte biofizice directe;

d) oricăror efecte asupra sănătății și securității lucrătorilor expuși unor riscuri deosebite, în special lucrătorii care poartă un dispozitiv medical activ sau pasiv implantabil, cum ar fi stimulatoarele cardiace, lucrătorii care poartă dispozitive medicale pe corp, cum ar fi pompele de insulină, și lucrătoarele gravide;

e) oricăror efecte indirecte;

f) existenței echipamentelor de muncă alternative proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice;

g) informațiilor corespunzătoare obținute în urma supravegherii stării de sănătate menționate la art. 32-34;

h) informațiilor furnizate de producătorul echipamentelor;

i) altor informații relevante în materie de sănătate și securitate;

j) surselor de expunere multiple;

k) expunerii simultane la câmpuri de frecvențe multiple.

Art. 17. -

În locurile de muncă cu acces public nu este necesar să se realizeze o evaluare a expunerii, dacă s-a realizat deja o evaluare potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, dacă restricțiile specificate în actul normativ respectiv sunt respectate pentru lucrători și dacă riscurile la adresa sănătății și securității sunt excluse. Atunci când echipamentele pentru uz public sunt utilizate conform destinației prevăzute și respectă legislația națională privind produsele, care stabilește niveluri de securitate mai stricte decât cele prevăzute de prezenta hotărâre, și nu se utilizează alte echipamente, se consideră că aceste condiții sunt îndeplinite.

Art. 18. -

(1) Angajatorul trebuie să dețină o evaluare a riscurilor, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și trebuie să identifice măsurile care trebuie luate pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, potrivit prevederilor art. 19-29.

(2) Evaluarea riscurilor poate include motivele pentru care angajatorul consideră că natura și amploarea riscurilor legate de câmpurile electromagnetice nu justifică o evaluare suplimentară mai detaliată a riscurilor.

(3) Evaluarea riscurilor trebuie să fie actualizată atunci când: Jurisprudență

(i) există un motiv pentru a considera că aceasta nu mai este validă;

(ii) s-au produs modificări ale condițiilor care au stat la baza evaluării;

(iii) rezultatele supravegherii sănătății prevăzute la art. 32-34 demonstrează că este necesar, iar angajatorul trebuie să facă modificările necesare pentru a se asigura că această evaluare este în continuare validă. Jurisprudență

SECȚIUNEA a 2-a Evitarea sau reducerea riscurilor generate de câmpurile electromagnetice

Art. 19. -

Luând în considerare progresul tehnic și disponibilitatea măsurilor de control al emisiei de câmpuri electromagnetice la sursă, angajatorul ia măsurile necesare pentru a se asigura că riscurile generate de câmpurile electromagnetice la locul de muncă sunt eliminate sau reduse la minimum.

Art. 20. -

Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice se bazează pe principiile generale de prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

Art. 21. -

Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, odată ce sunt depășite nivelurile de declanșare a acțiunii AL relevante prevăzute în art. 6-9 și în anexele nr. 2 și 3 și cu excepția cazurilor în care evaluarea efectuată potrivit prevederilor art. 10-14 demonstrează că valorile-limită de expunere ELV relevante nu sunt depășite și că se pot exclude riscurile de securitate, angajatorul elaborează și pune în aplicare un plan de acțiune care cuprinde măsuri tehnice și/sau organizatorice pentru a evita expuneri care depășesc valorile- limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății și valorile- limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale, ținând seama, în special, de următoarele:

a) alte metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice;

b) alegerea unor echipamente care emit mai puține câmpuri electromagnetice, luând în considerare activitatea care se efectuează;

c) măsuri tehnice prin care se urmărește reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice, inclusiv, dacă este necesar, utilizarea de sisteme de blocare, ecranare sau alte sisteme similare de protecție a stării de sănătate;

d) măsuri corespunzătoare de delimitare și de acces (de exemplu, semnale, etichete, marcaje pe sol, bariere) în vederea limitării sau controlării accesului;

e) în cazul expunerii la câmpuri electrice, măsuri și proceduri de gestionare a descărcărilor cu scânteie și a curenților de contact prin mijloace tehnice și prin instruirea lucrătorilor;

f) programe adecvate de întreținere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă și a posturilor de lucru;

g) proiectarea și amenajarea locurilor de muncă și a posturilor de lucru;

h) limitarea duratei și a intensității expunerii;

i) acordarea unui echipament individual de protecție adecvat.

Art. 22. -

Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, angajatorul elaborează și pune în aplicare un plan de acțiune care cuprinde măsuri tehnice și/sau organizatorice pentru a preveni riscurile pentru lucrătorii expuși unor riscuri specifice și toate riscurile determinate de efectele indirecte prevăzute la art. 10-18.

Art. 23. -

În plus față de furnizarea informațiilor prevăzute la art. 30, angajatorul adaptează, în temeiul art. 35 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, măsurile menționate la art. 21 în funcție de cerințele lucrătorilor expuși unor riscuri specifice și, după caz, de evaluările riscurilor individuale, în special pentru lucrătorii care au declarat că poartă dispozitive medicale active sau pasive implantabile, cum ar fi stimulatoarele cardiace, că utilizează dispozitive medicale pe corp, cum ar fi pompele de insulină, sau pentru lucrătoarele gravide care au informat angajatorul cu privire la acest lucru.

Art. 24. -

(1) Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, locurile de muncă la care lucrătorii pot fi expuși la câmpuri electromagnetice care depășesc nivelurile de declanșare a acțiunii prevăzute în anexele nr. 2 și 3 trebuie să fie semnalizate corespunzător, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dacă există riscul unei depășiri a valorilor-limită de expunere ELV și dacă este posibil din punct de vedere tehnic, zonele prevăzute la alin. (1) se delimitează și se limitează accesul la acestea.

(3) În cazul în care accesul la aceste zone este limitat în mod corespunzător din alte motive și lucrătorii sunt informați cu privire la riscurile generate de câmpurile electromagnetice, nu sunt necesare semnalizarea și restrângerea accesului specifice câmpurilor electromagnetice.

Art. 25. -

Atunci când se aplică art. 9 alin. (3) lit. a), se adoptă măsuri de protecție specifice, cum ar fi instruirea lucrătorilor potrivit prevederilor art. 30 și utilizarea mijloacelor tehnice și a protecției personalului, ca, de exemplu, legarea la pământ a obiectelor de lucru, legături între lucrători și obiectele de lucru (echipotențializare) și, după caz, și potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă, folosirea de încălțăminte izolatoare, mănuși și îmbrăcăminte de protecție.

Art. 26. -

Atunci când se aplică art. 9 alin. (4) lit. a), se adoptă măsuri de protecție specifice, cum ar fi controlul mișcărilor.

Art. 27. -

(1) În nicio situație, lucrătorii nu trebuie expuși la niveluri de expunere care depășesc valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății și valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale decât dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a) sau c) sau la art. 9.

(2) Dacă, în pofida măsurilor luate de angajator, valorile- limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății și valorile- limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale sunt depășite, angajatorul ia măsuri imediate pentru a reduce expunerea sub aceste valori-limită de expunere ELV. Angajatorul stabilește și consemnează cauzele depășirii valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății și a valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale și adaptează în consecință măsurile de protecție și de prevenire în scopul de a evita o nouă depășire.

Art. 28. -

Planul de acțiune ce cuprinde măsuri de protecție și de prevenire adaptate se păstrează într-o formă corespunzătoare care garantează trasabilitatea și care să permită consultarea la o dată ulterioară, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Art. 29. -

Atunci când se aplică art. 9 și în cazul în care lucrătorul raportează apariția simptomelor tranzitorii, angajatorul actualizează, după caz, evaluarea riscurilor și măsurile de prevenire. Simptomele tranzitorii pot include:

a) percepții senzoriale și efecte asupra funcționării sistemului nervos central la nivelul capului generate de câmpuri magnetice variabile în timp; precum și

b) efecte ale câmpului magnetic static, precum vertij și greață.

SECȚIUNEA a 3-a Informarea și instruirea lucrătorilor

Art. 30. -

Fără a aduce atingere prevederilor art. 16, 17, 20 și 21 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, angajatorul trebuie să asigure informarea și instruirea lucrătorilor susceptibili de a fi expuși la locul de muncă la riscuri generate de câmpuri electromagnetice și/sau a reprezentanților acestor lucrători în raport cu rezultatele evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, în special în ceea ce privește următoarele:

a) măsurile luate în aplicarea prezentei hotărâri;

b) valorile și conceptele referitoare la valorile-limită de expunere și la nivelurile de declanșare a acțiunii AL, precum și potențialele riscuri asociate;

c) posibilele efecte indirecte ale expunerii;

d) rezultatele evaluării, măsurării și/sau calculelor privind nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice, efectuate în aplicarea art. 10-18;

e) modul de detectare a efectelor nocive ale expunerii asupra sănătății și modul de raportare a acestora;

f) posibilitatea existenței unor simptome și senzații tranzitorii legate de efecte asupra sistemului nervos central sau periferic;

g) condițiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea stării de sănătate;

h) practicile profesionale sigure, în scopul reducerii la minimum a riscurilor determinate de expunere;

i) lucrătorii expuși unor riscuri specifice, potrivit prevederilor art. 16 lit. d) și art. 22 și 23.

SECȚIUNEA a 4-a Consultarea și participarea lucrătorilor

Art. 31. -

Consultarea și participarea lucrătorilor și/sau a reprezentanților acestora la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri trebuie să se desfășoare potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

CAPITOLUL III Supravegherea sănătății

Art. 32. -

În scopul prevenirii și detectării cât mai rapid posibil a oricărui efect nociv asupra stării de sănătate care rezultă din expunerea la câmpuri electromagnetice, trebuie să se asigure o supraveghere corespunzătoare a sănătății lucrătorilor, potrivit prevederilor art. 24 și 25 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

Art. 33. -

(1) Dosarele medicale cuprinzând rezultatele supravegherii sănătății lucrătorilor trebuie să fie păstrate într-o formă care să permită consultarea ulterioară, cu respectarea secretului medical.

(2) La cerere, lucrătorii au drept de acces la dosarele medicale personale.

Art. 34. -

(1) În cazul în care un lucrător raportează efecte nedorite sau neașteptate asupra sănătății sau în orice caz în care se constată că nivelul de expunere depășește valorile-limită de expunere ELV, angajatorul se asigură că lucrătorul în cauză beneficiază de controale medicale sau de supraveghere medicală individuală adecvate, în conformitate cu legislația și practica națională care stabilesc cerințele minime pentru supravegherea sănătății lucrătorilor.

(2) Controlul sau supravegherea în cauză se acordă când dorește lucrătorul, iar costurile aferente nu sunt suportate de lucrător.

CAPITOLUL IV Dispoziții finale

SECȚIUNEA 1 Sancțiuni

Art. 35. -

(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:

a) amendă de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 21 în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune pentru a evita depășirea valorilor-limită de expunere;

b) amendă de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 24 privind semnalizarea zonelor în care sunt depășite nivelurile de declanșare a acțiunii;

c) amendă de la 2.500 la 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 36 alin. (2) privind neinformarea în termen a Inspecției Muncii asupra locurilor de muncă stabilite de angajator conform prevederilor art. 36 alin. (1) lit. c).

(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit din cadrul Inspecției Muncii.

(3) Prevederile alin. (1) se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, corespunzător faptei pentru care a fost sancționat, inspectorul de muncă făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

SECȚIUNEA a 2-a

Art. 36. -

(1) Prin excepție de la prevederile art. 8 și 9, dar fără a aduce atingere art. 19, se aplică următoarele:

a) expunerea poate depăși valorile-limită de expunere ELV în cazul în care expunerea este asociată instalării, testării, utilizării, dezvoltării, întreținerii sau cercetării legate de echipamentul de rezonanță magnetică nucleară (RMN) pentru pacienți în sectorul sănătății, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

(i) evaluarea riscurilor efectuată potrivit prevederilor art. 10-18 a indicat depășirea valorilor-limită de expunere ELV;

(ii) ținând cont de situația actuală, au fost aplicate toate măsurile de natură tehnică și/sau organizatorică;

(iii) circumstanțele justifică în mod corespunzător depășirea valorilor-limită de expunere ELV;

(iv) caracteristicile locului de muncă, ale echipamentului de muncă sau ale practicilor de lucru au fost luate în considerare; precum și

(v) angajatorul demonstrează că lucrătorii sunt în continuare protejați împotriva efectelor nocive asupra sănătății și a riscurilor la adresa securității, inclusiv prin asigurarea faptului că sunt urmate instrucțiunile pentru utilizare în condiții de siguranță furnizate de producător potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 54/2009 privind condițiile introducerii pe piață a dispozitivelor medicale;

b) este permisă punerea în aplicare a unui sistem de protecție echivalent sau cu un grad mai mare de specificitate pentru personalul care lucrează în cadrul instalațiilor militare operaționale sau care este implicat în activități militare, inclusiv exerciții militare internaționale desfășurate în comun, cu condiția prevenirii efectelor nocive asupra sănătății și a riscurilor la adresa securității. Prin sistem de protecție echivalent sau cu un grad mai mare de specificitate se înțelege standarde convenite la nivel internațional, cum ar fi standardele NATO;

c) este permisă, în circumstanțe justificate în mod corespunzător și numai atât timp cât acestea sunt în continuare justificate în mod corespunzător, depășirea temporară a valorilor- limită de expunere ELV, în anumite sectoare sau pentru anumite activități din afara domeniului de aplicare a lit. a) și b). În sensul prezentei litere, circumstanțe justificate în mod corespunzător reprezintă circumstanțe în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(i) evaluarea riscurilor efectuată potrivit prevederilor art. 10-18 a indicat depășirea valorilor-limită de expunere ELV;

(ii) ținând cont de situația actuală, au fost aplicate toate măsurile de natură tehnică și/sau organizatorică;

(iii) caracteristicile specifice locului de muncă, ale echipamentului de muncă sau ale practicilor de lucru au fost luate în considerare; precum și

(iv) angajatorul demonstrează că lucrătorii sunt în continuare protejați împotriva efectelor nocive asupra sănătății și a riscurilor la adresa securității, inclusiv pe baza unor standarde și recomandări cu un grad mai mare de specificitate și recunoscute la nivel internațional.

(2) Angajatorul are obligația de a informa inspectoratul teritorial de muncă cu privire la locurile de muncă stabilite conform prevederilor alin. (1) lit. c). Informarea se face în termen de 3 zile de la stabilirea depășirii valorilor-limită de expunere și va cuprinde lista locurilor de muncă, precum și documentele care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c).

(3) Inspecția Muncii informează Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice cu privire la aplicarea derogării prevăzute la alin. (1) lit. c).

(4) Ministerul Apărării Naționale informează Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice despre aplicarea derogării prevăzute la alin. (1) lit. b).

(5) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice notifică Comisiei Europene orice derogare în temeiul alin. (1) lit. b) și c), iar în raportul menționat la art. 37 se prezintă motivele care justifică derogările respective.

SECȚIUNEA a 3-a Raportare și aplicare

Art. 37. -

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice raportează Comisiei Europene, la fiecare 5 ani, cu privire la aplicarea dispozițiilor prezentei hotărâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.

Art. 38. -

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 august 2016.

Art. 39. -

La data de 1 august 2016, Hotărârea Guvernului nr. 1.136/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 11 septembrie 2006, se abrogă.

Art. 40. -

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

*

Prezenta hotărâre transpune Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] și de abrogare a Directivei 2004/40/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 179 din 29 iunie 2013, și art. 1 al Directivei 2007/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2007 de modificare a Directivei 89/391/CEE a Consiliului, a directivelor speciale ale acesteia și a Directivelor 83/477/CEE, 91/383/CEE, 92/29/CEE și 94/33/CE ale Consiliului în vederea simplificării și a raționalizării rapoartelor privind punerea în aplicare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 165 din 27 iunie 2007.

    

    PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOȘ

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei, protecției sociale

și persoanelor vârstnice,

Dragoș-Nicolae Pîslaru

Ministrul sănătății,

Vlad Vasile Voiculescu

Viceprim-ministru,

ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

p. Ministrul afacerilor externe,

Alexandru Victor Micula,

secretar de stat

p. Ministrul apărării naționale,

Gabriel Beniamin Leș,

secretar de stat

București, 20 iulie 2016.

Nr. 520.