Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

SECȚIUNEA 1 Obiectul de reglementare și domeniul de aplicare

Art. 1. -

Prezenta hotărâre stabilește cerințele minime pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru securitatea și sănătatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agenților chimici prezenți la locul de muncă ori ca rezultat al oricărei activități profesionale care implică agenți chimici.

Art. 2. -

Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 se aplică în totalitate întregului domeniu prevăzut la art. 1.

Art. 3. -

Pentru substanțele cancerigene și mutagene prezente la locul de muncă, prevederile prezentei hotărâri se aplică fără a prejudicia prevederile mai favorabile securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și/sau specifice din Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

Art. 4. -

(1) Cerințele minime de securitate și sănătate în muncă prevăzute de prezenta hotărâre se aplică în cazul în care agenții chimici periculoși sunt prezenți sau pot fi prezenți la locul de muncă, cu respectarea dispozițiilor privind măsurile de protecție împotriva radiațiilor aplicabile agenților chimici, potrivit prevederilor legislației naționale care transpun directivele adoptate în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(2) La transportul agenților chimici periculoși, prevederile prezentei hotărâri se aplică cu respectarea dispozițiilor mai favorabile protecției sănătății și securității lucrătorilor în muncă din legislația națională armonizată cu:

a) Directiva 96/49/CE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la transportul feroviar de mărfuri periculoase, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 235/1996; din Ordonanța Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 788/2001; Hotărârea Guvernului nr. 323/2000 privind stabilirea componenței, atribuțiilor și regulamentului de organizare și funcționare ale Comitetului interministerial pentru transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată; Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 891/2003 pentru stabilirea unor reguli privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată; Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.224/2004 pentru stabilirea unor reguli privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată; Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 110/2006; și Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 644/2005 pentru stabilirea unor reguli privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată;

b) Directiva 2002/59 privind crearea unui sistem comunitar de urmărire și de informarea traficului navelor și de abrogare a Directivei Consiliului 93/75/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 208/2002; din Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 389/2006 pentru aprobarea sistemului de inspecții obligatorii la navele de tip feribot Ro-Ro, precum și la navele de pasageri de mare viteză care operează în serviciu regulat;

c) Directiva 94/55/CE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la transportul rutier al mărfurilor periculoase, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 319/1994; din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006; Ordonanța Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 122/2002 și prin Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările și completările ulterioare;

d) codul IMDG - codul maritim internațional al mărfurilor periculoase în vigoare, Codul IBC - lista internațională a Organizației Maritime Internaționale, denumită în continuare OMI, cu reglementările referitoare la construcția și echipamentul navelor care transportă produse chimice periculoase în vrac și Codul IGC - lista internațională a OMI, cu reglementările referitoare la construcția și echipamentul navelor care transportă gaze lichefiate în vrac;

e) Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare și Regulamentul privind transportul intern al substanțelor periculoase pe Rin, astfel cum sunt incluse în dreptul comunitar;

f) instrucțiunile tehnice pentru transportul mărfurilor periculoase în condiții de siguranță, emise de Organizația Internațională a Aviației Civile.

SECȚIUNEA a 2-a Definiții

Art. 5. -

În înțelesul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. agent chimic - orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deșeuri, prin orice activitate profesională, fie că este produs intenționat sau nu, fie că este introdus pe piață ori nu;

2. agent chimic periculos:

a) orice agent chimic care întrunește criteriile pentru clasificarea ca periculos în oricare dintre clasele de pericol fizic și/sau pentru sănătate prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 353 din 31 decembrie 2008, așa cum a fost modificat de amendamentele sale, denumit în continuare Regulamentul nr. 1.272/2008, indiferent dacă agentul chimic în cauză este clasificat sau nu în conformitate cu regulamentul respectiv;

b) orice agent chimic care, deși nu întrunește criteriile de clasificare ca fiind periculos în conformitate cu prevederile lit. a), poate prezenta un risc pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor din cauza proprietăților sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice și a modului în care este utilizat sau este prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare-limită de expunere profesională potrivit secțiunii a 3-a din prezentul capitol.

c) orice agent chimic care, deși nu întrunește criteriile de clasificare ca fiind periculos în conformitate cu prevederile menționate la lit. a) și b), poate prezenta un risc pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor datorită proprietăților sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice și a modului în care este utilizat sau este prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de expunere profesională potrivit prevederilor art. 6-10;

3. activitate care implică agenți chimici - orice proces de muncă în care sunt utilizați sau se intenționează să se utilizeze agenți chimici, în orice proces, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul ori eliminarea și tratarea, sau orice asemenea proces de muncă din care rezultă agenți chimici;

4. valoare limită de expunere profesională - dacă nu se specifică altfel, limita mediei ponderate în funcție de timp a concentrației unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de referință specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute;

5. valoare-limită biologică - limita concentrației, în mediul biologic corespunzător, a agentului chimic și/sau a metabolitului/metaboliților săi și/sau a unui indicator de efect;

6. supraveghere a sănătății - evaluarea medicală a unui lucrător pentru a se determina starea sănătății acelui individ, în relație cu expunerea la agenți chimici specifici în muncă;

7. pericol - proprietatea intrinsecă, cu potențial de a dăuna, a unui agent chimic;

8. risc - probabilitatea ca potențialul de a dăuna să producă efecte în condițiile utilizării și/sau expunerii.

9. zonă de respirație a lucrătorului - zonă de formă emisferică, situată la nivelul feței lucrătorului, având raza de 0,3 m, măsurați de la mijlocul unei linii imaginare ce unește urechile;

10. fracție inhalabilă = fracțiunea inhalabilă - fracțiunea masică din totalul de particule în suspensie din aer care este inhalată pe nas și pe gură, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 100 μm;

11. fracție respirabilă = fracțiune respirabilă - fracțiunea masică a particulelor inhalate care pătrunde până la căile neciliate - alveole, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 15 μm.

Art. 6. -

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale informează organizațiile lucrătorilor și ale angajatorilor cu privire la valorile limită de referință privind expunerea profesională, care sunt stabilite la nivelul Comisiei Europene.

SECȚIUNEA a 3-a Valori limită de expunere profesională și valori limită biologice

Art. 7. -

(1) Pentru orice agent chimic pentru care este stabilită la nivelul Uniunii Europene o valoare limită de referință privind expunerea profesională, se stabilește o valoare limită obligatorie națională de expunere profesională, ținând cont de valoarea limită existentă la nivel comunitar.

(2) Pentru orice agent chimic pentru care este stabilită la nivel comunitar o valoare limită obligatorie de expunere profesională, se stabilește o valoare limită obligatorie națională de expunere profesională corespondentă, ținând cont, în acest sens, de valoarea limită comunitară, fără a o depăși.

(3) Valorile-limită obligatorii naționale de expunere profesională ale agenților chimici, prevăzute la alin. (1) și (2), reflectă factorii de utilitate pentru a asigura sănătatea lucrătorilor la locul de muncă și sunt prevăzute în anexa nr. 1 sau 4, după caz. Valorile-limită stabilite potrivit art. 44 și datele științifice și tehnice relevante sunt comunicate Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Art. 8. -

(1) Pentru orice agent chimic pentru care se stabilește o valoare limită biologică obligatorie la nivel comunitar, se stabilește o valoare limită biologică obligatorie națională, bazată pe valoarea limită a Uniunii Europene, fără să o depășească.

(2) Valorile-limită biologice obligatorii naționale, prevăzute la alin. (1), se stabilesc potrivit art. 44, pe baza unei evaluări științifice și a disponibilității tehnicilor de măsurare, reflectă factorii de utilitate pentru a menține sănătatea lucrătorilor la locul de muncă și sunt prevăzute în anexa nr. 2. Aceste valori-limită, împreună cu studiile, evaluările științifice, datele științifice și tehnice relevante, precum și cu alte informații relevante despre supravegherea sănătății, sunt comunicate Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Art. 9. -

În cazul în care sunt revizuite sau introduse, după caz, valorile limită naționale pentru un agent chimic prevăzute la art. 7 și 8, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale informează Comisia Europeană și statele membre despre acest lucru și despre datele științifice și tehnice relevante.

Art. 10. -

Metode standardizate de măsurare și evaluare a concentrațiilor din aer la locul de muncă în legătură cu valorile limită de expunere profesională se stabilesc în conformitate cu recomandările practice elaborate de Comisia Europeană.

CAPITOLUL II Obligațiile angajatorilor

SECȚIUNEA 1 Determinarea și evaluarea riscului implicat de agenții chimici periculoși

Art. 11. -

(1) În îndeplinirea obligației sale de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor în cadrul oricărei activități care implică agenți chimici periculoși, angajatorul ia măsurile preventive necesare, prevăzute la art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 319/2006, și include măsurile prevăzute în prezenta hotărâre.

(2) Angajatorul trebuie să se asigure că riscul pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor în procesul de muncă indus de un agent chimic periculos este eliminat sau redus la minimum. Este obligatorie respectarea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici în mediul de muncă, prevăzute în anexele nr. 1 și 4, după caz, respectiv a valorilorlimită biologice tolerabile de lucrători, prevăzute în anexa nr. 2, cu menținerea concentrațiilor agenților chimici la cel mai scăzut nivel posibil.

(3) Valorile-limită prevăzute la alin. (2) reprezintă valori maxime admise.

Art. 12. -

(1) Angajatorul, în îndeplinirea obligațiilor stabilite la art. 7 alin. (4) și la art. 12 alin. (1) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, trebuie să determine existența oricărui agent chimic periculos la locul de muncă.

(1¹) Angajatorul trebuie să mențină un inventar/registru al agenților chimici periculoși manipulați în unitate, care să conțină referințe la fișele cu date de securitate aferente substanțelor și amestecurilor periculoase respective.

(2) În cazul în care se constată prezența agenților chimici periculoși la locul de muncă, angajatorul trebuie să evalueze orice risc referitor la securitatea și sănătatea lucrătorilor care decurge din prezența respectivilor agenți chimici, luând în considerare:

a) proprietățile lor periculoase;

b) informațiile referitoare la securitate și sănătate care sunt puse la dispoziție de furnizor, de exemplu, fișa cu date de securitate corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de instituire a unei Agenții Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 396 din 30 decembrie 2006, așa cum a fost modificat prin amendamentele sale, denumit în continuare Regulamentul nr. 1.907/2006.

c) nivelul, tipul și durata expunerii, luând în considerare toate rutele posibile de expunere;

d) condițiile în care se desfășoară lucrul în prezența unor astfel de agenți, inclusiv cantitățile acestora;

e) valorile limită de expunere profesională sau valorile limită biologice naționale;

f) efectul măsurilor preventive luate sau care urmează să fie luate;

g) concluziile care rezultă în urma supravegherii stării de sănătate deja efectuate, atunci când sunt disponibile.

(3) Angajatorul trebuie să obțină informații suplimentare necesare pentru evaluarea riscului de la furnizorul agenților chimici periculoși sau din alte surse disponibile. Dacă este cazul, aceste informații trebuie să conțină evaluarea specifică privind riscul pentru utilizatori, stabilit pe baza prevederilor legislației naționale aplicabile, armonizată cu legislația comunitară cu privire la agenții chimici.

Art. 13. -

Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și să identifice ce măsuri au fost luate potrivit art. 11 și 17-24 din prezenta hotărâre.

Art. 14. -

(1) Evaluarea riscului trebuie însoțită de documente prezentate într-o formă adecvată, în conformitate cu legislația și practica națională, și poate include o justificare a angajatorului referitoare la faptul că natura și amploarea riscurilor datorate agenților chimici nu necesită o altă evaluare detaliată a riscului.

(2) Evaluarea riscului se actualizează, în special, dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depășită sau atunci când rezultatele supravegherii stării de sănătate fac necesar acest lucru.

(3) În evaluarea riscului trebuie incluse și anumite activități în cadrul întreprinderii sau al unității, cum ar fi întreținerea, în timpul cărora este previzibilă apariția unui risc de expunere semnificativ sau care, din alte cauze, pot avea efecte vătămătoare pentru securitate și sănătate, chiar după ce au fost luate toate măsurile tehnice.

(4) În cazul activităților care implică expunerea la mai mulți agenți chimici periculoși, riscul trebuie evaluat pe baza riscului prezentat de toți acești agenți chimici în combinație.

Art. 15. -

În cazul unei activități noi care implică agenți chimici periculoși, procesul de muncă trebuie să înceapă numai după ce a fost realizată o evaluare a riscului acelei activități și după luarea măsurilor de prevenire identificate ca necesare.

Art. 16. -

Ghidurile practice care detaliază prevederile referitoare la evaluarea riscurilor și la aplicarea măsurilor de prevenire pentru diminuarea acestora vor fi elaborate în conformitate cu recomandările practice ale Comisiei Europene.

SECȚIUNEA a 2-a Principii pentru prevenirea riscurilor asociate cu agenții chimici periculoși și pentru aplicarea prezentei hotărâri potrivit evaluării de risc

Art. 17. -

Angajatorul este obligat să ia măsuri de eliminare sau de reducere la minimum a riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor în procesele de muncă în care sunt implicați agenți chimici periculoși, prin:

a) proiectarea și organizarea sistemelor de lucru la locul de muncă;

b) dotarea cu echipament corespunzător pentru lucrul cu agenții chimici, elaborarea și implementarea procedurilor de întreținere, care să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în procesul de muncă;

c) reducerea la minimum a numărului de lucrători expuși sau care pot fi expuși;

d) reducerea la minimum a duratei și intensității de expunere;

e) măsuri corespunzătoare de igienă;

f) reducerea cantității de agenți chimici prezenți la locul de muncă la nivelul minim necesar pentru tipul de activitate respectivă;

g) proceduri de lucru adecvate care includ măsuri privind manipularea, depozitarea și transportul, toate în condiții de siguranță, la locul de muncă, ale agenților chimici periculoși și ale deșeurilor care conțin asemenea agenți chimici.

Art. 18. -

(1) Dacă rezultatele evaluării riscurilor prevăzute la art. 12 indică prezența unui risc pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, se aplică măsurile specifice de protecție, prevenire și supraveghere prevăzute la art.19-29 și la art.38-42 din prezenta hotărâre.

(2) Dacă rezultatele evaluării riscurilor, conform art. 12, arată că datorită cantității de agent chimic periculos prezent la locul de muncă există doar un risc redus pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, iar măsurile luate în conformitate cu art. 11 alin. (1), art. 17 și art. 20 alin. (4) sunt suficiente pentru a diminua acel risc, atunci prevederile art. 19-29 și 38-42 nu se aplică.

SECȚIUNEA a 3-a Măsuri specifice de protecție și prevenire

Art. 19. -

Angajatorul va asigura că riscul pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor cauzat de prezența la locul de muncă a unui agent chimic periculos este eliminat sau redus la minimum.

Art. 20. -

(1) În aplicarea art. 19 se recurge, de regulă, la substituire, prin care angajatorul evită utilizarea unui agent chimic periculos, înlocuindu-l cu un agent sau proces chimic care, în condițiile utilizării, nu este periculos sau este mai puțin periculos pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, după caz.

(2) Atunci când tipul activității nu permite eliminarea riscului prin substituire, ținând cont de activitatea și evaluarea riscului prevăzute la art.12-16, angajatorul asigură reducerea la minimum a riscului prin aplicarea măsurilor de protecție și prevenire.

(3) În ordinea priorității, măsurile prevăzute la alin. (2) includ:

a) proiectarea unor procese de muncă și control tehnic adecvate și utilizarea echipamentelor și materialelor potrivite, astfel încât să se evite sau să se reducă la minimum emiterea de agenți chimici periculoși care pot prezenta un risc pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor la locul de muncă;

b) aplicarea unor măsuri de protecție colectivă la sursa riscului, cum ar fi ventilația adecvată și măsurile potrivite de organizare;

c) aplicarea unor măsuri de protecție individuală, inclusiv asigurarea echipamentului individual de protecție, dacă expunerea nu poate fi prevenită prin alte mijloace.

(4) Ghidurile practice pentru aplicarea măsurilor de protecție și prevenire în vederea reducerii riscului sunt elaborate potrivit art. 44.

Art. 21. -

Măsurile prevăzute la art. 20 sunt completate cu cele de supraveghere a stării de sănătate, conform art. 38-42, dacă natura riscului o cere.

Art. 22. -

Angajatorul efectuează măsurările necesare ale agenților chimici care pot prezenta un risc pentru sănătatea lucrătorilor la locul de muncă, în mod regulat și ori de câte ori se produce vreo schimbare a condițiilor care pot afecta expunerea lucrătorilor la agenți chimici, în special cu privire la valorile-limită de expunere profesională, cu excepția cazului în care demonstrează prin alte mijloace de evaluare că, în conformitate cu art. 20, au fost luate măsuri adecvate de prevenire și protecție.

Art. 23. -

(1) În îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 12-16 sau care decurg, pe cale de consecință, din acestea, angajatorul ține seama de rezultatele procedurilor prevăzute la art. 22.

(2) În situația în care o valoare limită de expunere profesională stabilită efectiv la nivel național a fost depășită, angajatorul ia măsuri imediat, ținând cont de natura acelei limite, pentru a remedia situația prin aplicarea măsurilor preventive și de protecție.

Art. 24. -

(1) Pe baza evaluării globale și a principiilor generale pentru prevenirea riscurilor prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 12-18 și la art. 20 alin. (4) angajatorul ia măsuri tehnice și/sau organizatorice potrivite cu natura operațiunii, inclusiv depozitarea, manipularea și separarea agenților chimici incompatibili, asigurând protecția lucrătorilor împotriva riscurilor care decurg din proprietățile fizico-chimice ale agenților chimici.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) sunt luate, în ordinea priorității, în special, pentru:

a) a preveni prezența la locul de muncă a concentrațiilor periculoase ale substanțelor inflamabile sau a cantităților periculoase de substanțe chimice instabile, în cazul în care natura muncii permite acest lucru;

b) a evita prezența surselor de aprindere care pot da naștere unor incendii și explozii sau a condițiilor nefavorabile care pot determina ca substanțele chimice instabile ori amestecurile de substanțe să genereze efecte fizice dăunătoare; și

c) a diminua efectele negative pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor în caz de incendiu sau explozie, din cauza aprinderii substanțelor inflamabile, ori efectele fizice dăunătoare care decurg din prezența substanțelor chimice instabile sau a amestecurilor de substanțe.

(3) Echipamentele de muncă și sistemele de protecție asigurate de angajator pentru protecția lucrătorilor trebuie să fie conforme cu prevederile legislației naționale și ale Uniunii Europene în vigoare cu privire la proiectare, producție și livrare, avându-se în vedere asigurarea sănătății și securității.

(4) Măsurile tehnice și/sau organizatorice luate de angajator trebuie să fie conforme cu clasificarea grupelor de echipamente în categorii, prevăzută în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive.

(5) Angajatorul ia măsuri pentru a asigura un control adecvat al instalațiilor, echipamentelor și mașinilor sau pentru a pune la dispoziție echipamentele de suprimare a exploziilor ori de descărcare a presiunii de explozie.

SECȚIUNEA a 4-a Măsuri aplicabile în cazul producerii de accidente, incidente sau urgențe

Art. 25. -

În vederea protejării securității și sănătății lucrătorilor împotriva accidentelor, incidentelor și urgențelor legate de prezența unor agenți chimici periculoși la locul de muncă, cu respectarea obligațiilor prevăzute la art. 10 și 11 din Legea nr. 319/2006, angajatorul stabilește măsuri sau planuri de acțiune care pot fi aplicate atunci când se produce un asemenea eveniment, astfel încât să fie luate măsurile adecvate. Aceste măsuri sau planuri de acțiune trebuie să includă orice exerciții de protecție adecvate, care vor fi efectuate la intervale regulate, precum și asigurarea mijloacelor adecvate de prim ajutor.

Art. 26. -

(1) În cazul în care are loc unul dintre evenimentele prevăzute la art. 25, angajatorul ia imediat măsuri pentru a reduce efectele evenimentului și a informa lucrătorii interesați.

(2) Pentru a readuce situația la normal, angajatorul trebuie:

a) să aplice măsurile necesare pentru remedierea situației cât mai rapid posibil;

b) să permită să lucreze în zona afectată numai lucrătorilor care sunt indispensabili pentru efectuarea reparațiilor și a altor operațiuni necesare.

Art. 27. -

(1) Lucrătorilor cărora li se permite să lucreze în zona afectată li se asigură îmbrăcăminte de protecție potrivită, echipament individual de protecție, echipament special de securitate și instalațiile pe care trebuie să le utilizeze, atât timp cât situația se menține.

(2) Situația prevăzută la art. 25 nu trebuie să devină permanentă.

(3) Persoanelor neprotejate nu li se permite să rămână în zona afectată.

Art. 28. -

Cu respectarea prevederilor art. 10 și 11 din Legea nr. 319/2006, angajatorul ia măsurile necesare pentru a asigura sistemul de avertizare și alte sisteme de comunicare necesare pentru a semnala existența unui risc crescut pentru securitate și sănătate, pentru a permite o reacție adecvată și pentru a întreprinde imediat acțiuni de remediere, precum și operațiuni de asistență, evacuare și salvare, dacă este nevoie.

Art. 29. -

(1) Angajatorul asigură disponibilitatea informațiilor cu privire la măsurile aplicabile în caz de urgență, care implică agenți chimici periculoși.

(2) Serviciile interne și externe competente în caz de accident și urgență au acces la informațiile prevăzute la alin. (1).

(3) Informațiile prevăzute la alin. (1) includ:

a) notificarea prealabilă a pericolelor legate de activitatea profesională;

b) măsurile de identificare a pericolelor;

c) măsurile de precauție și procedurile pertinente, astfel încât serviciile de urgență să își poată pregăti propriile proceduri de intervenție și măsuri de precauție; și

d) toate informațiile disponibile cu privire la pericolele concrete care apar sau pot apărea atunci când se produce un accident ori o situație de urgență;

e) informații despre măsurile de aplicare a acestui articol.

SECȚIUNEA a 5-a Informarea, instruirea și consultarea lucrătorilor

Art. 30. -

(1) Cu respectarea prevederilor art. 16, 17, 20, 21 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, angajatorul se asigură că lucrătorilor sau reprezentanților acestora li se furnizează:

a) datele obținute în baza prevederilor art. 12-16 și informații suplimentare ori de câte ori schimbări majore la locul de muncă determină o modificare a acestor date;

b) informații despre agenții chimici periculoși prezenți la locul de muncă, cum ar fi denumirea acestor agenți, riscurile pentru securitate și sănătate, valorile limită de expunere profesională, și prevederi legale;

c) instruire și informare privind precauțiile necesare și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru a se proteja pe ei înșiși și pe alți lucrători la locul de muncă;

d) acces la fișa cu date de securitate pusă la dispoziție de către furnizor în conformitate cu prevederile art. 31 din Regulamentul nr. 1.907/2006.

(2) Angajatorul se asigură că informația transmisă lucrătorilor sau reprezentanților acestora este:

a) furnizată într-un mod potrivit cu rezultatul evaluării de risc prevăzute la art.12-16. Acesta poate merge de la comunicare orală până la instruirea și pregătirea individuală susținute cu informații scrise, în funcție de natura și gradul de risc indicate de evaluarea cerută de dispozițiile alin. (1);

b) actualizată astfel încât să țină cont de modificarea condițiilor.

Art. 31. -

În cazul în care containerele și conductele conțin agenți chimici periculoși pentru care legislația națională și europeană aplicabilă privind etichetarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase și cea privind semnalizarea de securitate la locul de muncă nu impun etichetarea și semnalizarea, angajatorul, cu respectarea derogărilor prevăzute de legislația menționată, trebuie să se asigure că se pot identifica ușor conținutul, natura și riscurile asociate conținutului containerelor și conductelor.

Art. 32. -

(1) Angajatorii pot să solicite, de preferință de la producător sau furnizor, toate informațiile despre agenții chimici periculoși care sunt necesare pentru aplicarea art. 12, în măsura în care nici Regulamentul nr. 1.907/2006, nici Regulamentul nr. 1.272/2008 nu prevăd obligația de a furniza informații.

(2) Persoanele cărora li s-au solicitat informațiile prevăzute la alin. (1) au obligația să le furnizeze, conform solicitării, cu excepția datelor considerate confidențiale, potrivit legii.

Art. 33. -

Consultarea și participarea lucrătorilor și/sau a reprezentanților acestora privind problemele reglementate de prezenta hotărâre se realizează potrivit art. 18 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.

CAPITOLUL III Interdicții. Supravegherea stării de sănătate

SECȚIUNEA I Interdicții

Art. 34. -

Este interzisă producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de muncă a agenților chimici prevăzuți în anexa nr. 3, în condițiile prevăzute în această anexă pentru a preveni expunerea lucrătorilor la riscurile pentru sănătate pe care le pot prezenta anumiți agenți chimici și/sau anumite activități care implică agenți chimici.

Art. 35. -

(1) Se pot permite exceptări de la cerințele art. 34 în următoarele situații:

a) pentru scopul exclusiv al cercetării științifice și testării, inclusiv al analizării;

b) pentru activitățile menite să elimine agenții chimici care sunt prezenți sub formă de produse secundare sau deșeuri;

c) pentru producerea agenților chimici prevăzuți la art. 34 pentru a fi folosiți ca produse intermediare și pentru utilizarea lor în acest mod.

(2) Expunerea lucrătorilor la agenții chimici prevăzuți în art. 34 trebuie să fie prevenită, în special prin măsuri care prevăd că producerea și cea mai rapidă utilizare a acestor agenți chimici ca produse intermediare trebuie să aibă loc într-un sistem închis unic, din care agenții chimici respectivi pot fi scoși numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru monitorizarea procesului sau întreținerea sistemului.

Art. 36. -

Când se permit derogări în temeiul art. 34, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cere angajatorului să prezinte următoarele date:

a) motivul pentru care se solicită derogarea;

b) cantitatea de agent chimic ce va fi folosită anual;

c) activitățile și/sau reacțiile sau procesele implicate;

d) numărul lucrătorilor care pot fi implicați;

e) măsurile de persecuție prevăzute pentru a se proteja securitatea și sănătatea lucrătorilor implicați;

f) măsurile tehnice și organizatorice luate pentru a preveni expunerea lucrătorilor.

Art. 37. -

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împreună cu Ministerul Sănătății pot fi inițiatori ai hotărârii care urmează să modifice lista interdicțiilor prevăzute la art. 34, pentru a include și alți agenți chimici sau alte activități, pe baza modificărilor aduse listei de interdicții sabilite de Consiliul Uniunii Europene.

SECȚIUNEA a 2-a Supravegherea stării de sănătate

Art. 38. -

(1) Cu respectarea prevederilor art. 24 și 25 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, Ministerul Sănătății introduce măsurile necesare pentru realizarea supravegherii adecvate a stării de sănătate a lucrărilor pentru care rezultatele evaluării, prevăzute la art. 12-16, indică un risc pentru sănătate. Aceste măsuri, inclusiv cerințele specificate pentru dosarele medicale și expuneri, precum și disponibilitatea acestora sunt introduse în conformitate cu prevederile legislației și practicii naționale.

(2) Supravegherea stării de sănătate, de ale cărei rezultate se va ține seama la aplicarea măsurilor de prevenire la respectivul loc de muncă, se efectuează acolo unde se îndeplinesc simultan următoarele condiții:

a) expunerea lucrătorului la agentul chimic periculos este de așa natură încât se poate stabili o legătură între o boală identificabilă sau un efect negativ al expunerii asupra sănătății și respectiva expunere;

b) atunci când există posibilitatea ca boala sau efectul să apară în condițiile specifice activității/muncii lucrătorului;

c) tehnica de investigare prezintă un risc scăzut pentru lucrători.

(3) Suplimentar față de prevederile alin. (1) și (2), pentru supravegherea stării de sănătate trebuie aplicate tehnici adecvate de detectare a semnelor bolii sau a efectului negativ al expunerii lucrătorului la agentul chimic periculos.

(4) În situația în care este stabilită o valoare-limită biologică obligatorie, astfel cum se prevede în anexa nr. 2, supravegherea stării de sănătate, potrivit metodelor din anexa respectivă, este o cerință obligatorie în cazul desfășurării unei activități cu respectivul agent chimic periculos.

(5) Lucrătorii trebuie să fie informați în legătură cu cerința prevăzută la alin. (4) înainte de a li se atribui sarcina care implică riscul de expunere la agentul chimic periculos indicat.

Art. 39. -

(1) Întrebuințarea carbonatului bazic de plumb - ceruză, a sulfatului de plumb și a tuturor produselor conținând acești pigmenți este interzisă în orice lucrare de vopsitorie, cu excepția vopsirii vagoanelor de cale ferată, a podurilor de cale ferată, a fundului dublu al vapoarelor, a picturii decorative. În aceste cazuri, carbonatul bazic de plumb, sulfatul de plumb și produsele care conțin acești pigmenți vor fi utilizate sub formă de pastă sau de vopsea gata preparată.

(2) Este interzisă vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb.

(3) Este interzisă munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrările de vopsit care comportă utilizarea carbonatului bazic de plumb, a sulfatului de plumb sau miniului de plumb și a tuturor produselor care conțin acești pigmenți.

Art. 40. -

Ministerul Sănătății stabilește măsurile necesare pentru a se ține permanent evidența actualizată a fiecărui lucrător a cărui stare de sănătate este supravegheată potrivit cerințelor art. 38.

Art. 41. -

(1) Dosarele medicale cu privire la starea de sănătate și expunere trebuie să conțină concluziile examenului clinic și de specialitate al supravegherii stării de sănătate și al tuturor datelor reprezentative obținute prin monitorizarea expunerii persoanei respective la agentul chimic periculos.

(2) Monitorizarea biologică și cerințele conexe pot face parte din supravegherea stării de sănătate.

(3) Dosarele medicale cu privire la starea de sănătate și expunere se păstrează la structura de medicină a muncii pe durata derulării contractului cu angajatorul, într-o formă corespunzătoare care să permită consultarea lor ulterioară, respectându-se cerința confidențialității.

(4) Copii ale dosarelor medicale sunt furnizate, la cerere,direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

(5) Lucrătorul are acces, la cerere, la dosarele medicale de sănătate și expunere care îl privesc personal.

(6) Angajatorii în procedură de faliment vor informa structura de medicină a muncii cu care au avut contract în vederea supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor.

(7) La schimbarea locului de muncă în altă unitate, lucrătorului i se vor înmâna, la solicitare, copii ale dosarului său medical și ale fișei de identificare a factorilor de risc profesional, pentru a fi predate la structura de medicină a muncii a unității respective.

Art. 42. -

(1) Lucrătorul este informat de medic sau de altă persoană cu calificarea necesară în legătură cu rezultatul care îl privește personal, furnizându-i-se și informații și recomandări cu privire la orice acțiune de supraveghere a stării de sănătate care trebuie să i se aplice după încetarea expunerii dacă în urma supravegherii stării de sănătate se constată că:

a) un lucrător suferă de o boală identificabilă sau de pe urma unui efect negativ asupra sănătății, pe care un medic specialist în medicina muncii o/îl consideră rezultatul expunerii la un agent chimic periculos la locul de muncă; sau

b) a fost depășită o valoare limită biologică obligatorie.

(2) În cazurile prevăzute la lit. a) și b) ale alin. (1), angajatorul realizează, simultan, următoarele:

a) revizuiește evaluarea riscului efectuată în baza art. 12;

b) revizuiește măsurile luate pentru eliminarea sau reducerea riscului conform art. 11 alin. (1) și art.17-24;

c) ține seama de sfaturile specialistului în medicina muncii, ale altei persoane cu calificarea necesară sau ale direcției de sănătate publică județene și a municipiului București, autoritate competentă în aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru a elimina sau reduce riscul conform art. 19-24, inclusiv de posibilitatea de a repartiza lucrătorul respectiv la un post de muncă în care nu există riscul expunerii în continuare;

d) continuă supravegherea stării de sănătate și revizuirea stării de sănătate a oricărui alt lucrător care a fost expus în același mod. În astfel de cazuri, medicul specialist în medicina muncii ori direcția de sănătate publică implicată poate propune ca persoanele expuse să fie supuse unui examen medical.

Art. 43. -

La elaborarea politicilor naționale de securitate și sănătate a lucrătorilor, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Sănătății țin cont de recomandările practice elaborate de Comisia Europeană.

CAPITOLUL IV Dispoziții finale

Art. 44. -

(1) Pe baza informațiilor disponibile privind agenții chimici, inclusiv a datelor științifice și tehnice care există, precum și a deciziilor Consiliului Uniunii Europene, valorile limită și ghidurile necesare în utilizare se stabilesc și, respectiv, se elaborează de către o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și din alți specialiști desemnați de către acestea, după caz.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) își elaborează propriul regulament de organizare și funcționare, care se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei și al ministrului sănătății publice.

(3) Comisia prevăzută la alin. (1), când consideră necesar și în mod fundamentat, poate propune instituțiilor implicate și adoptarea altor dispoziții direct conexe.

Art. 45. -

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împreună cu Ministerul Sănătății asigură elaborarea reglementărilor și dispozițiilor administrative necesare pentru respectarea prezentei hotărâri.

Art. 46. -

(1) Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale transmite Comisiei Europene textele dispozițiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta hotărâre.

(2) Adaptările de natură strict tehnică ale anexelor nr.1-4 se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.

Art. 47. -

Anexele nr.1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prezenta hotărâre transpune următoarele directive:

a) Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici în muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 131 din 5 mai 1998;

b) Directiva 91/322/CEE a Comisiei din 29 mai 1991 privind stabilirea valorilor-limită cu caracter orientativ prin aplicarea Directivei 80/1.107/CEE a Consiliului privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici, fizici și biologici la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 177 din 5 iulie 1991;

c) Directiva 2000/39/CE a Comisiei din 8 iunie 2000 de stabilire a primei liste de valori-limită orientative ale expunerii profesionale în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 142 din 16 iunie 2000;

d) Directiva 2006/15/CE a Comisiei din 7 februarie 2006 de stabilire a unei a doua liste de valori-limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivelor 91/322/CEE și 2000/39/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L, nr. 38 din 9 februarie 2006;

e) anexa III a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului], publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 158 din 30 aprilie 2004;

f) Directiva 2009/161/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 de stabilire a unei a treia liste de valori-limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 338 din 19 decembrie 2009;

g) articolul 4 din Directiva 2014/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 de modificare a Directivelor 92/58/CEE, 92/85/CEE, 94/33/CE, 98/24/CE ale Consiliului și a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului pentru a le alinia la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 65 din 5 martie 2014;

h) anexa Directivei (UE) 2017/164 a Comisiei din 31 ianuarie 2017 de stabilire a unei a patra liste de valori-limită orientative de expunere profesională în temeiul Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivelor 91/322/CEE, 2000/39/CE și 2009/161/UE ale Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 27 din 1 februarie 2017.

București, 6 septembrie 2006.

Nr. 1.218.

ANEXA Nr. 1

VALORI-LIMITĂ OBLIGATORII
de expunere profesională la agenți chimici

NOTE:

⁽¹⁾ CAS: număr de înregistrare al Chemical Abstracts Service.

⁽²⁾ EC (EINECS): număr de înregistrare din: Inventarul european al substanțelor (chimice) existente introduse pe piață/Catalogul european al substanțelor comercializate (European Inventory of Existing Chemical Substances).

⁽³⁾ Mențiunea "P", care însoțește valoarea-limită de expunere profesională indică posibilitatea unei penetrări cutanate importante.

⁽⁴⁾ Măsurate sau calculate în raport cu o perioadă de referință de opt ore ca medie ponderată în timp (MPT).

⁽⁵⁾ Nivel de expunere pe termen scurt. Valoare-limită peste care nu trebuie să existe o expunere și care se raportează la o perioadă de cincisprezece minute, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

⁽⁶⁾ mg/m3: miligrame pe metru cub de aer la 20°C și 101,3 kPa ("760 mm coloană de mercur"), dacă nu se precizează altfel.

⁽⁷⁾ ppm: părți per milion, volume de contaminant la 106 volume de aer (ml/m3).

⁽⁸⁾ Notațiile din această coloană au următorul înțeles:

C1A, C1B - poate provoca apariția cancerului;

C2 - susceptibil de a provoca apariția cancerului;

M1B - poate provoca anomalii genetice;

M2 - susceptibil de a provoca anomalii genetice;

R1A, R1B - poate dăuna fătului; poate dăuna fertilității;

R2 - susceptibil de a dăuna fertilității [conform Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 - anexa VI];

Fp - foarte periculos. Concentrația (prezența în mediul de muncă) acestor agenți chimici trebuie să fie, practic, 0.

Directiva XXXX: se indică directiva europeană în care a fost stabilită o valoare-limită orientativă pentru respectivul agent chimic, la nivel european. Numărul directivei poate fi însoțit și de denumirea în limba română/engleză a agentului chimic respectiv, sub care îl regăsim în acea directivă.

⁽⁹⁾ Pentru acid sulfuric: atunci când se alege o metodă adecvată de monitorizare a expunerii, trebuie să se țină cont de limitările și interferențele potențiale care pot apărea în prezența altor compuși ai sulfului.

⁽¹⁰⁾ Pentru acid sulfuric: particulele lichide pulverizate se definesc ca fracțiune toracică.

⁽¹¹⁾ Pentru benzen, la notația "Piele": este posibil ca la inhalarea reglementată să se adauge o absorbție cutanată.

⁽¹²⁾ Pentru mercur: în timpul monitorizării expunerii pentru mercur și compușii săi anorganici bivalenți trebuie să se țină cont de tehnicile relevante de monitorizare biologică care completează valorile-limită de expunere la mediul profesional.

⁽¹³⁾ mg/m3: miligrame pe metru cub de aer. Pentru substanțe chimice în fază gazoasă sau de vapori, valoarea-limită este exprimată la 20°C și la 101,3 kPa.

⁽¹⁴⁾ Valoare-limită a expunerii pe termen scurt în raport cu o perioadă de referință de 1 minut.

Semnul "/" în coloana 4: separă denumirile alternative ale aceluiași agent chimic.

ANEXA Nr. 2

VALORI-LIMITĂ BIOLOGICE

1. Plumbul și compușii săi ionici

1.1. Monitorizarea biologică trebuie să includă măsurarea nivelului de plumb din sânge (PbB) pe baza spectrometriei de absorbție sau a unei metode care duce la rezultate echivalente.

Valorile-limită biologice cu caracter obligatoriu sunt indicate la pct. 2 poz. 43.

Valoarea biologică de 70 µg Pb/100 ml sânge este o valoare restrictivă.

1.2. Supravegherea medicală necesită măsuri speciale dacă:

- expunerea implică o concentrație de plumb în aer mai mare de 0,075 mg/m³, calculat ca medie ponderată în funcție de timp pentru o perioadă de 40 de ore pe săptămână; sau

- un nivel al plumbului în sânge de peste 40 µg Pb/100 ml sânge este constatat la lucrători.

1.3. Indicațiile practice pentru monitorizarea biologică și supravegherea medicală trebuie să fie elaborate conform art. 44 din Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2006, cu modificările și completările ulterioare. Acestea trebuie să includă recomandări cu privire la indicatorii biologici (de exemplu, ALAU, ZPP, ALAD) și strategii de monitorizare biologică.

2. Tabel cu valorile-limită biologice obligatorii (VLBO)

NOTE:

C - creatinină urinară

Hb - hemoglobină

COHb - carboxihemoglobină

SCOEL - Scientific Committee for Occupational Exposure Limits (Comitetul Științific pentru Valori-Limită de Expunere Profesională)

Directiva 98/24/CE - directiva în care a fost stabilită respectiva valoare-limită biologică la nivelul Uniunii Europene

ANEXA Nr. 3

INTERDICȚII

Se interzic: producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de muncă a agenților chimici prezentați mai jos, precum și activitățile care îi implică. Interdicțiile nu se aplică dacă agentul chimic este prezent în alt agent chimic sau este deșeu, dacă valoarea concentrației sale este mai mică decât valoarea-limită de 0,1% măsurată în procente de greutate.

⁽¹⁾ CAS: Chemical Abstracts Service.

⁽²⁾ EINECS: European Inventory of Existing Commercial Chemical Substances (Inventarul european al substanțelor chimice introduse pe piață).

ANEXA Nr. 4

Valori-limită pentru pulberi

NOTE:

- fibre/cm³: se referă la fibrele respirabile care au diametrul < 3 µm (micrometri) și lungimea fibrelor > 5 µm (micrometri), iar raportul lungime/diametru ≥/= 3/1;

- mg/m³: miligrame pe metru cub de aer la 20°C și 101,3 kPa (760 mm coloană de mercur).

(¹) Dacă pulberile de lemn de esență tare sunt amestecate cu alte pulberi de lemn, valoarea-limită se aplică tuturor pulberilor de lemn prezente în amestec.

(²) Numărul directivei europene în care a fost stabilită respectiva valoare-limită maximă, la nivel european.